Skip to content Skip to footer

Igrasie, mucegai sau condens: cum îți dai seama ce ai pe perete

Perete cu igrasie la bază, tencuială degradată și umezeală

Pata apare de obicei pe la începutul lui noiembrie. Întâi un gri abia vizibil într-un colț, apoi câteva puncte negre, apoi un miros pe care îl simți doar când intri din aer curat. Reacția cea mai des întâlnită e un spray anti-mucegai și un strat de vopsea. Prin martie, pata e la loc, de obicei mai mare.

Se întâmplă așa pentru că pe perete pot fi trei probleme diferite care, la prima vedere, arată aproape la fel: condens, igrasie sau infiltrație. Fiecare are altă cauză și se repară altfel. Dacă tratezi una crezând că e alta, pierzi bani și o iarnă întreagă.

Mucegaiul e doar semnul

Mucegaiul nu apare pe un perete uscat. Are nevoie de umezeală constantă, iar când o găsește, crește indiferent dacă apa vine din aer, din pământ sau dintr-o țeavă. Așa că prima întrebare e de unde vine apa. Cum scapi de mucegai vine abia după.

Răspunsul îl găsești uitându-te la trei lucruri: unde e pata, cum arată și când se agravează.

Condensul: apa vine din aerul din casă

Când aerul cald și umed din cameră atinge o suprafață rece, apa din el se depune pe ea, exact ca pe un pahar scos din frigider. Iarna, suprafețele reci sunt colțurile pereților exteriori, zona din jurul ferestrelor, tavanul de lângă fațadă și peretele din spatele unui dulap lipit de exterior.

Cum îl recunoști:

  • pata e pe pereții dinspre afară, mai ales în colțuri și la îmbinarea cu tavanul
  • mucegaiul arată ca niște puncte negre sau gri, iar tencuiala de sub el e de obicei întreagă
  • geamurile sunt aburite dimineața
  • problema e mai mare în dormitor și în baie și aproape dispare vara

Un apartament în care stau două-trei persoane produce zilnic câțiva litri de vapori, din respirație, gătit, duș și rufe puse la uscat. Dacă aerul nu se schimbă, umiditatea trece de 60%, iar peretele rece face restul.

Condensul se rezolvă în primul rând din obiceiuri. Aerisești scurt și cu geamul larg deschis, de două-trei ori pe zi, cinci-zece minute, în loc să ții geamul pe rabatare toată ziua. Pornești hota când gătești și ventilatorul din baie după duș. Lași câțiva centimetri între mobilă și pereții exteriori. Nu oprești de tot căldura în camerele nefolosite. Am scris mai pe larg despre asta în articolul despre condensul pe geamurile termopan.

Dacă ai făcut toate astea și pata revine mereu în același colț, problema e o punte termică. Acolo trebuie lucrat la perete, nu la obiceiuri.

Igrasia: apa urcă din pământ prin zid

Igrasia apare când zidul trage apă din pământ, ca un burete. Se întâmplă în casele vechi, la parter și la demisol, acolo unde hidroizolația de la baza zidului lipsește sau s-a degradat.

Arată diferit față de condens:

  • pata pornește de jos, din dreptul pardoselii, și urcă de obicei cam până la jumătatea peretelui
  • marginea de sus e neregulată, ca o linie de val
  • apar depuneri albe, pufoase sau ca niște cristale, care sunt sărurile aduse de apă din pământ
  • tencuiala se umflă, se sfărâmă, iar vopseaua face bășici și cade
  • e acolo și vara, chiar dacă aerisești

Mai e un detaliu care ajută: vezi ce e afară, la baza zidului. Un burlan care varsă apa direct lângă fundație, pământ sau o alee turnată peste nivelul hidroizolației sau un trotuar crăpat pe care stă apa explică foarte des de ce peretele dinăuntru e ud.

Igrasia e cea mai încăpățânată dintre cele trei, pentru că nu ține de aerul din casă. Dezumidificatorul o ajută prea puțin. Vopseaua anti-mucegai nu o oprește. Soluțiile reale sunt la nivelul zidului: o barieră nouă împotriva umezelii la baza lui (de regulă prin injecții), îndepărtarea apei de lângă fundație și înlocuirea tencuielii afectate cu una care lasă zidul să se usuce.

Infiltrația: apa vine din afară sau dintr-o țeavă

Infiltrația are cel mai clar „desen” dintre toate. Pata are un contur bine definit, de multe ori cu un inel maroniu sau gălbui pe margine, ca o hartă.

Unde apare îți spune de unde vine:

  • pe tavan, la ultimul etaj: de la terasă sau acoperiș
  • în jurul ferestrelor: de la glaf, de la etanșarea tâmplăriei sau de la fațadă
  • pe pereții blocurilor din panouri, în dreptul îmbinărilor: de la rosturile dintre panouri
  • pe peretele sau tavanul de lângă o baie sau o bucătărie: de la o țeavă, a ta sau a vecinului

Testul cel mai simplu e vremea. Dacă pata se mărește după ploaie, apa vine din exterior. Dacă se mărește și pe vreme uscată, aproape sigur e o țeavă, iar atunci nu mai aștepta, pentru că o scurgere ascunsă în perete strică tot mai mult cu fiecare zi.

La infiltrații, ordinea contează. Întâi oprești sursa, apoi lași peretele să se usuce, abia apoi refaci tencuiala și vopseaua. Dacă refaci finisajul înainte de primul pas, îl vei reface din nou.

Testul cu folie de aluminiu

Când nu ești sigur dacă umezeala vine din aer sau din perete, există un test vechi care funcționează surprinzător de bine.

Tai o bucată de folie de aluminiu, de vreo 30 pe 30 de centimetri, și o lipești pe zona umedă cu bandă adezivă pe toate cele patru margini, cât mai etanș. O lași 24-48 de ore, apoi o desprinzi și te uiți la ambele fețe.

Dacă folia e umedă pe fața dinspre cameră, apa vine din aer: e condens. Dacă e umedă pe fața lipită de perete, umezeala iese din zid: igrasie sau infiltrație.

Un higrometru, un aparat mic care arată umiditatea din cameră, completează bine testul. Dacă arată constant peste 60% iarna, condensul are condiții perfecte.

Pe scurt: cum le deosebești

CondensIgrasieInfiltrație
Unde aparecolțuri, lângă geamuri, după mobilă, pe pereții exterioripartea de jos a pereților, la parter, demisol, case vechitavan, în jurul geamurilor, lângă băi și bucătării
Cum aratăpuncte negre, tencuiala întreagălinie de val, depuneri albe, tencuială care se sfărâmăpată cu contur clar și inel maroniu
Când se agraveazăiarna, după gătit, duș, rufe la uscattot anuldupă ploaie sau constant, dacă e o țeavă
Ce rezolvăaerisire, ventilație, tratarea punților termicebarieră la baza zidului, drenaj, tencuială nouăoprirea sursei, uscare, refacerea finisajului

Greșelile care fac problema mai scumpă

Prima e vopseaua peste pată. Ascunde problema câteva luni, iar până reapare, umezeala a intrat mai adânc.

A doua e plăcarea cu rigips sau polistiren pe interior peste un perete cu igrasie. Pare o soluție curată, dar umezeala rămâne prinsă în zid, urcă mai sus și apare mai târziu în locuri unde n-o mai vezi, cu mucegai în spatele plăcilor.

A treia e tratamentul anti-mucegai făcut ca soluție. E un pas util, dar doar după ce ai oprit apa. Altfel cureți același colț în fiecare iarnă.

Pentru curățarea mucegaiului și refacerea peretelui pas cu pas, găsești detaliile în articolul despre mucegaiul pe pereți în apartament.

Când e cazul să chemi pe cineva

Dacă pata revine după ce ai schimbat obiceiurile, dacă tencuiala se sfărâmă sau dacă pata crește și pe vreme uscată, e momentul pentru o verificare la fața locului. Un specialist își dă seama repede ce tip de umezeală ai, iar asta decide ce lucrări au sens.

În București și Ilfov, echipa AnyPro se ocupă de partea care urmează diagnosticului: găsirea și repararea țevilor care curg în perete, decopertarea tencuielii afectate și refacerea pereților prin tencuieli, glet și zugrăveli interioare, după ce cauza a fost oprită.

Întrebări frecvente

Se poate scăpa definitiv de igrasie?

Da, dacă se lucrează la cauză, adică la bariera împotriva umezelii de la baza zidului și la apa din jurul fundației. Tratamentele doar pe interior o ascund pentru o perioadă, dar nu o opresc.

Ajută un dezumidificator?

La condens, foarte mult, mai ales în camerele în care se usucă rufe. La igrasie și infiltrații ajută puțin, pentru că apa vine din perete mai repede decât o scoate aparatul din aer.

Cât timp trebuie să se usuce peretele înainte de zugrăvit?

Depinde de cât de ud a fost și de grosimea zidului. Pot fi câteva săptămâni, uneori mai mult. Sigur e să măsori umiditatea peretelui cu un umidometru înainte de glet și vopsea, nu să te iei după cum arată la suprafață.

Cum se scrie corect, igrasie sau egrasie?

Forma din DOOM, dicționarul ortografic actual, este „igrasie”. „Egrasie” apare ca variantă în unele dicționare mai vechi și se aude des în vorbire, dar în scris e mai bine „igrasie”.